Acționează acum

Răspunsul nostru pentru a proteja ecosistemele de apă dulce și beneficiile pe care le aduc naturii, societății și economiei

 

Comisia Europeană analizează în prezent dacă politica comunitară în domeniul apei servește scopului în care a fost elaborată și caută să obțină cât mai multe opinii despre percepția publicului larg în legătură cu importanța ecosistemelor de apă dulce. Comisia analizează totodată și măsura în care legislația UE a declanșat o transformare spre o gestionare durabilă a apei și a condus la îmbunătățiri în sănătatea corpurilor de apă. Consultarea online pe marginea Directivei-Cadru Apă a UE a fost lansată la data de 17 septembrie 2018 și solicită tuturor cetățenilor și comunității mai largi a factorilor interesați să își exprime punctele de vedere.

Prezentăm în continuare răspunsurile pe care le propunem la întrebările referitoare la Directiva Cadru Apă (DCA) și la cele două directive derivate din aceasta, Directiva privind apele subterane și Directiva privind standardele de calitate a mediului (cunoscută și sub denumirea de Directiva privind substanțele prioritare) pentru că ele formează cadrul de bază pentru o gestionare sustenabilă a apei în Europa. În plus, multe guverne și sectoare din UE, cu interese economice proprii, doresc să șubrezească DCA. Răspunsurile propuse de noi doresc să asigure că această legislație revoluționară rămâne puternică și capabilă să stimuleze o schimbare de paradigmă către o gestionare sustenabilă a apei la nivelul UE.

 

 

 

 

 

Part I - Chestionar pentru publicul larg

 

1. Cum evaluați situația apelor din Europa în prezent?

Proastă

 

Motivația noastră

În ciuda unui număr de îmbunătățiri datorită Directivei Cadru Apă, mai ales în ceea ce privește anumite substanțe poluante, situația generală a apei la nivel european rămâne deficitară. În realitate, 60% dintre râurile, lacurile și zonele umede din UE au în prezent o stare proastă de sănătate și nu îndeplinesc obiectivul de „stare bună” promovat de Directiva Cadru Apă. Deși corpurile de apă subterane prezintă în general, o situație mai bună, există în continuare probleme majore în anumite părți ale Europei.

 

2. Când vă gândiți la apă și la diferitele utilizări și funcții ale acesteia, pe care dintre aspectele următoare le considerați prioritare?

  • Protejarea surselor de apă potabilă și a sistemelor de alimentare cu apă:  Prioritate ridicată
  • Protejarea apelor împotriva poluării: Prioritate ridicată
  • Disponibilitatea apei potabile și a apei de uz casnic: Prioritate ridicată
  • Disponibilitatea apei pentru irigații în agricultură: Prioritate scăzută
  • Disponibilitatea apei pentru industrie: Prioritate scăzută
  • Disponibilitatea apei pentru activități recreative: Prioritate ridicată
  • Disponibilitatea apei pentru transport: Prioritate scăzută
  • Disponibilitatea apei pentru producția de energie: Prioritate scăzută
  • Protejarea apelor naturale și a ecosistemelor aferente: Prioritate ridicată
  • Prevenirea inundațiilor și protecția împotriva acestora: Prioritate ridicată

 

Motivația noastră

O implementare corespunzătoare a DCA ar trebuie să asigure o cantitate suficientă de apă pentru toate utilizările legitime ale apei. Cu toate acestea, apa potabilă și susținerea ecosistemelor ca sursă de apă pentru ceilalți utilizatori ar trebui să reprezinte priorități în procesul de alocare a apei.

 

3. Considerați că apele sunt gospodărite și utilizate în mod sustenabil în prezent?

Nu

 

Motivația noastră

Statelor membre pare să le lipsească în prezent ambiția de a aborda factorii determinanți ai gestionării nesustenabile a resurselor de apă ale Europei. Modul în care legislația UE în domeniul apei este astăzi implementată, legislație care există tocmai din dorința de a asigura o gestionare și utilizare durabilă a apei, este caracterizat de o utilizare excesivă, uneori chiar eronata, a măsurilor de flexibilitate menite să permită guvernelor să amâne mult doritele măsuri, de obiective puțin ambițioase sau de continuarea proiectelor perturbatoare. Mai mult, planurile curente de gestionare a bazinelor hidrografice sunt lipsite de eficacitate datorită planificării necorespunzătoare realizate de autorități și participării insuficiente a factorilor interesați, se bazează excesiv pe măsuri voluntare și nu sunt susținute de o finanțare suficientă în scopul implementării măsurilor de control, conducând astfel la neatingerea obiectivelor de mediu. În final, principalii utilizatori și poluatori ai apei (ex. exploatațiile agricole cu practici nesustenabile) nu se achită de responsabilitățile pe care le au de a remedia daunele pe care le produc mediului înconjurător, lăsând costurile asociate să fie suportate în principal de contribuabili și consumatori prin facturile de apă.

 

6. Credeți că gospodărirea resurselor de apă din țara dumneavoastră s-a îmbunătățit de la introducerea Directivei-cadru privind apa (2003) și a Directivei privind inundațiile (2009)? Rețineți că acestea sunt datele la care directivele au fost transpuse în legislația națională.

Da, într-o oarecare măsură

 

Motivația noastră

Deși obiectivele politicii UE în domeniul apei nu au fost încă atinse, iar nivelul de motivare a statelor membre în domeniul gestionării sustenabile a apei rămâne redus, DCA a avut totuși un impact pozitiv asupra practicilor de gestionare în Europa. Au fost introduse structuri robuste de gestionare, iar cunoștințele noastre despre starea și presiunile asupra râurilor, lacurilor, zonelor umede, deltelor, apelor subterane și apelor de coastă din UE s-au îmbogățit considerabil, la fel cum acum există și mai multe cunoștințe despre care sunt măsurile cele mai rentabile prin care aceste presiuni pot fi abordate. Nivelul de transparență a crescut considerabil în domeniul gestionării apei și participării publice, ambele ca efecte directe ale DCA. În final, am fost martorii unui progres în nivelul de cooperare între țările care au bazine hidrografice comune, care asigura protecția transfrontalieră vitală necesară pentru ecosistemele de apă dulce.

 

7. În opinia dumneavoastră, calitatea apelor de suprafață și a apelor subterane din țara sau regiunea în care trăiți s-a îmbunătățit de la introducerea Directivei cadru privind apa?

Da, într-o oarecare măsură

 

Motivația noastră

Îmbunătățirile depind în mod esențial de disponibilitatea statelor membre de a lua măsurile necesare pentru a se asigura că râurile, lacurile, zonele umede și apele subterane de pe teritoriile acestora sunt sănătoase, iar acolo unde DCA a fost implementată în mod adecvat, aceste îmbunătățiri au fost vizibile. În general, am observat că, prin combinarea măsurilor adoptate în baza DCA în Europa, gradul de poluare a surselor urbane, industriale și agricole s-a redus, iar modificările negative ale condițiilor naturale ale ecosistemelor au fost mai bine prevenite prin stoparea sau ajustarea anumitor proiecte de infrastructură perturbatoare.  Refacerea ecosistemelor de apă dulce în Europa s-a produs în mai multe etape, iar unele măsuri de refacere (ex. anumite proiecte de îndepărtare a barajelor) au avut efecte aproape instantanee pentru refacerea biodiversității.

 

 

 

 

 

 

8. Care dintre aspectele următoarele considerați că îngreunează obținerea unei stări calitative și/sau cantitative bune a apelor de suprafață/subterane? (Acordați fiecărui aspect un punctaj între 5 și 1, unde 5 = obstacol semnificativ, 4 = obstacol major, 3 = obstacol moderat, 2 = obstacol minor, 1 = nu reprezintă un obstacol. Se recomandă să acordați un punctaj fiecărui aspect, dacă este posibil, dar puteți alege și răspunsul „Nu știu/nu am nicio părere”).

 

Aspecte cantitative

  • Creșterea cererii de apă potabilă /creșterea populației: 2 (Obstacol minor)
  • Creșterea cererii de apă pentru producerea de energie, industrie și agricultură: 5 (Obstacol semnificativ)
  • Creșterea cererii de apă pentru activități industriale: 3 (Obstacol moderat)
  • Creșterea cererii de apă pentru irigații în agricultură: 5 (Obstacol semnificativ) 
  • Intensificarea secetelor (care duce la scăderea disponibilității apei) ca urmare a schimbărilor climatice: 2 (Obstacol minor)

 

Poluarea apei

  • Poluarea apei ca urmare a utilizării pesticidelor în agricultură: 5 (Obstacol semnificativ)
  • Poluarea apei cu nutrienți proveniți din: 5 (Obstacol semnificativ)

(a) efluenți de la stațiile de epurare a apelor uzate și industriale: 2 (Obstacol minor)

(b) utilizarea agricolă a îngrășămintelor și a gunoiului de grajd: 5 (Obstacol semnificativ)

  • Poluare cu metale grele din orice sursă, inclusiv din activitățile de minerit desfășurate în trecut: 5 (Obstacol semnificativ)
  • Poluare persistentă cu substanțe chimice organice interzise în prezent în UE: 4 (Obstacol major)
  • Contaminanți emergenți (de exemplu, microplastice, produse farmaceutice): Nu știu /nu am nicio părere

(a) microplastice: Nu știu /nu am nicio părere

(b) produse farmaceutice: 3 (Obstacol moderat)

(c) alți poluanți emergenți: Nu știu /nu am nicio părere

  • Reglementare inadecvată a emisiilor poluante: 2 (Obstacol minor)

 

Biodiversitatea

  • Impact negativ asupra ecosistemelor acvatice: 5 (Obstacol semnificativ)
  • Impact negativ asupra ecosistemelor terestre dependente de apă: 5 (Obstacol semnificativ)

 

Dezvoltarea infrastructurii

  • Schimbări fizice ale corpurilor de apă (de exemplu, îndreptarea cursurilor râurilor, construcția de baraje, sistemele de protecție împotriva inundațiilor, mineritul): 5 (Obstacol semnificativ)
  • Subcapacitatea sistemului de canalizare (care duce la revărsare): 3 (Obstacol moderat)
  • Capacitate de depozitare necorespunzătoare sau scăzută a rezervoarelor (irigații, generarea de energie etc.): Nu știu /nu am nicio părere
  • Scurgeri de la rețelele de alimentare cu apă potabilă: 3 (Obstacol moderat)

 

Captarea apei

  • Captare ilegală sau nereglementată: 5 (Obstacol semnificativ)
  • Rate de captare reglementate, dar nesustenabile: 5 (Obstacol semnificativ)
  • Taxe de captare mici (care încurajează risipa și /sau descurajează colectarea /reutilizarea apei): 5 (Obstacol semnificativ)

 

Motivația noastră

Ecosistemele de apă dulce sunt supuse multor presiuni. Totuși, cele care reprezintă obstacole majore în aducerea apelor de suprafață și subterane la o stare bună sunt: poluarea din agricultură, exploatarea excesivă a acviferelor și râurilor (în mare parte datorită practicilor agricole nesustenabile) și modificarea condițiilor naturale și fizice ale râurilor și altor ecosisteme de apă dulce datorită hidroenergiei, navigației, agriculturii și gestionării inundațiilor. În plus, faptul că principalii poluatori și consumatori nu sunt obligați să plătească în mod just pentru daunele pe care le cauzează (o cerință imperativă a DCA care nu este în prezent respectată) reprezintă, de asemenea, un obstacol major în asigurarea sănătății râurilor, lacurilor, zonelor umede, apelor de coastă și apelor subterane. Impactul poluanților emergenți, inclusiv al materialelor microplastice, asupra îndeplinirii obiectivelor DCA, nu a fost încă evaluat.

 

9. Care sunt principalele impedimente în calea gospodăririi apelor în țara sau regiunea dumneavoastră?

Bifați-le pe cele mai relevante.

cel mult 5 opțiuni

 

  • Faptul că problemele legate de apă nu reprezintă o prioritate pe agenda politică națională
  • Insuficientă consultare și implicare a publicului larg și a părților interesate relevante
  • Integrare insuficientă cu alte sectoare legate de domeniul apei și politici de planificare contradictorii
  • Probleme asociate activităților agricole (de exemplu, nutrienți, eutrofizare, pesticide, captare etc.)
  • Altele:  Lipsa voinței politice de a aborda principalele presiuni la care sunt supuse ecosistemele de apă dulce (ex. agricultură, hidroenergie, navigație și abordarea de tip „gri” a gestionării inundațiilor) manifestată la nivelul guvernului nostru s-a observat și în excepțiile promovate și nealocarea de fonduri pentru măsurile de gestionare a apei.

 

Motivația noastră

Lipsa de voință politică a guvernelor este evidentă atunci când vine vorba de tratarea cu eficacitate a principalelor presiuni exercitate asupra ecosistemelor de apă dulce, iar aceasta este de departe cea mai mare provocare în calea unei gestionări durabile a apei în Europa. Această lipsă de ambiție este și rezultatul faptului că apa nu a fost promovată drept o prioritate pe agenda politică, iar sănătatea ecosistemelor de apă dulce este în general subevaluată. Acest lucru este cu atât mai evident în tragerea la răspundere a sectoarelor agricol, energetic și de transport. Spre exemplu, politica agricolă a UE promovează intensificarea agriculturii, având drept consecințe poluarea și utilizarea excesivă a apei. Politicile în domeniul energiei promovează și subvenționează utilizări alternative, cum ar fi hidroenergia, în ciuda impactului negativ pe care îl au asupra biodiversității. Politicile în domeniul transportului au forțat proiecte de infrastructură în locații inadecvate, cu o atenție minimă acordată speciilor de apă dulce și habitatelor acestora. Absența consultărilor sau cel puțin absența consultării unei plaje suficient de largi de factori interesați (inclusiv grupările de mediu și publicul larg) cu privire la deciziile relevante pentru protecția și refacerea apelor noastre reprezintă, la rândul lor, obstacole ce necesită măsuri, alături de lipsa voinței de a aloca fonduri pentru măsurile necesare identificate.

 

11. Ce acțiuni credeți că au avut cel mai mare impact, în ceea ce privește îmbunătățirea calității apei și a eficienței utilizării apei, de la transpunerea Directive i-cadru privind apa în legislația națională în 2003? (Acordați fiecărui aspect un punctaj între 5 și 1, unde 5 = îmbunătățire semnificativă, 4 = îmbunătățire majoră, 3 = îmbunătățire moderată, 2 = îmbunătățire minoră, 1 = nicio îmbunătățire. Se recomandă să acordați un punctaj fiecărui aspect, dacă este posibil, dar puteți alege și răspunsul „Nu știu/nu am nicio părere”).

  • Reglementarea mai strictă a poluării mediului: 3 (Îmbunătățire moderată)
  • Reglementarea mai strictă pentru reducerea la minimum a utilizării substanțelor periculoase în industrie etc.: 3 (Îmbunătățire moderată)
  • Cooperarea internațională în vederea combaterii poluării: 3 (Îmbunătățire moderată)
  • Abordările diferite privind utilizarea apei pentru generarea /conversia energiei (de exemplu, hidroenergie, sisteme de răcire cu apă etc.): 2 (Îmbunătățire minoră)
  • Tehnologiile mai eficiente de epurare a apelor reziduale: 4 (Îmbunătățire majoră)
  • Tehnologiile /dispozitivele mai bune de reducere a consumului de apă în gospodării (de exemplu, toalete cu dublă comandă, regulatoare de debit pentru capetele de duș, mașini de spălat ecologice): 2 (Îmbunătățire minoră)
  • Tarifele pentru utilizarea apei (de exemplu, pe baza contorizării apei folosite în scopuri industriale, agricole și menajere): 3 (Îmbunătățire moderată)
  • Existența mai multor informații publice privind calitatea, disponibilitatea și alocarea apei: 2 (Îmbunătățire minoră)
  • O utilizare mai durabilă a apei în agricultură: 2 (Îmbunătățire minoră)
  • Modificări ale altor practici agricole care ar putea influența calitatea și disponibilitatea apei (de exemplu, reducerea utilizării pesticidelor, agricultura ecologică, rotația culturilor etc.): 2 (Îmbunătățire minoră)
  • Planurile urbanistice care „lasă loc pentru apă” : 3 (Îmbunătățire moderată)
  • Îmbunătățirea integrării dintre protecția apei și utilizarea apei pentru transport: 2 (Îmbunătățire minoră)
  • Cercetările academice și activitățile de cercetare și inovare legate de eficientizarea utilizării apei și de eliminarea posibilelor surse de contaminare: 2 (Îmbunătățire minoră)
  •  Altele:/

 

Motivația noastră

Măsurile care s-au dovedit cele mai eficace pentru obiectivele promovate de DCA au fost măsurile de reglementare, cum ar fi restricțiile impuse utilizării anumitor substanțe poluante, utilizarea instrumentelor economice, cum ar fi tarifele pentru apă, precum și implementarea măsurilor introduse prin legislația aferentă UE, cum ar fi epurarea apelor uzate. Măsurile voluntare selectate, mai ales cu privire la poluarea din agricultură sau utilizarea excesivă a apei, s-au dovedit mult mai puțin eficace.

 

13. Vă îngrijorează potențialele efecte ale schimbărilor climatice asupra calității și disponibilității apei?

Da, ambele

 

14. Considerați că se depun eforturi suficiente pentru a contracara efectele schimbărilor climatice asupra calității și disponibilității apei?

Nu

 

Motivația noastră (pentru răspunsurile la întrebările 13 și 14)

În multe părți ale Europei, în special în zona mediteraneană, este foarte probabil ca schimbările climatice să conducă la creșterea cererii de apă, dar și la reducerea rezervelor de apă în același timp. În alte părți ale Europei, pierderile mari de apă, intensificarea inundațiilor sau creșterea nivelurilor mărilor vor fi probleme din ce în ce mai mari care vor afecta în egală măsură și calitatea apei și infrastructura de aprovizionare cu apă potabilă. Suntem deja martorii acestor fenomene și nu putem decât să anticipăm că ele se vor agrava în anii ce vor veni. Trebuie reținut faptul că nu doar schimbările climatice, ci în principal gestionarea necorespunzătoare a resurselor de apă conduce la situații de deficit de apă sau consecințe negative ale inundațiilor. Autoritățile guvernamentale vor trebui să facă mult mai mult pentru a satisface în același timp necesarul de apă nu doar al practicilor agricole durabile, producătorilor de energie și domeniului industrial, ci și al populației în creștere și al ecosistemelor de apă dulce. DCA este instrumentul ideal pentru depășirea acestei provocări.

 

22. Cât de bine cunoașteți următoarele acte legislative ale UE și cerințele prevăzute de ele?

Directiva-cadru privind apa: Destul de bine

Directiva privind apele subterane: Destul de bine

Directiva privind standardele de calitate a mediului: Destul de bine

Directiva privind inundațiile: Destul de bine

 

23.  În urma adoptării actelor legislative ale UE menționate mai sus, râurile și lacurile sunt mai puțin poluate și mai sigure decât erau în urmă cu zece ani?

Da, în mare măsură

 

Motivația noastră

Am asistat la o reducere spectaculoasă a poluanților asociați cu apele uzate urbane și industriale (ex. amoniu și fosfat) în majoritatea râurilor și lacurilor din Europa. Cea mai mare parte a râurilor și lacurilor care se pretează scăldatului au fost evaluate ca având o calitate bună. Totuși, există în continuare provocări, mai ales în ceea ce privește poluarea difuză din agricultură.

 

24. În urma adoptării actelor legislative ale UE menționate mai sus, apele subterane din țara dumneavoastră sunt mai puțin poluate și mai sigure decât erau în urmă cu zece ani?

Da, într-o oarecare măsură

 

Motivația noastră

Datorită reacției mai lente a apelor subterane la măsurile de eliminare a poluării decât în cazul râurilor și lacurilor, tendința de reducere a poluării este mai puțin vizibilă pentru apele subterane. Presiunea din agricultură rămâne principala cauză pentru starea proastă a apelor subterane din Europa.

 

25. Cum evaluați contribuția generală a actelor legislative ale UE menționate mai sus la o mai bună gospodărire a resurselor de apă, inclusiv în ceea ce privește cantitatea și disponibilitatea apei?

Contribuție importantă

 

Motivația noastră

DCA a fost factorul determinant pentru elaborarea unei legislații naționale mai stricte și mai ambițioase pentru utilizarea durabilă a apei și protejarea ecosistemelor de apă dulce împotriva poluării, utilizării excesive și modificărilor negative ale condițiilor naturale ale acestora.  Exemple de pe întreg continentul european demonstrează clar că, acolo unde a fost implementată corect, DCA a fost forța motrice pentru îmbunătățirile înregistrate în modul de gestionare a apei și, în consecință, la nivelul stării ecosistemelor de apă dulce, biodiversității și serviciilor pe care aceste ecosisteme le oferă oamenilor, naturii și economiilor. Deși este nevoie să se facă mult mai mult pentru implementarea și punerea în aplicare a acestei legi, DCA servește scopului pentru care a fost elaborată.

 

26. Cum evaluați contribuția generală a actelor legislative ale UE menționate mai sus la prevenirea poluării apelor de tranziție și de coastă (inclusiv a fiordurilor, a estuarelor, a lagunelor, a deltelor)?

Contribuție importantă

 

Motivația noastră

Domeniul de aplicabilitate al DCA asigură același nivel de protecție împotriva poluării și pentru apele de tranziție și de coastă și pentru râuri și lacuri, iar îmbunătățirile în aceste categorii, în ceea ce privește poluarea chimică au fost vizibile. Totuși, o parte din apele de tranziție și de coastă semnificativ mai mare decât din râuri și lacuri este afectată de poluare, semn că statele membre nu abordează în mod eficace această presiune la care sunt supuse fiordurile, estuarele, lagunele și deltele.

 

Observații suplimentare:

Îmi pasă de starea actuală și viitoare a ecosistemelor noastre de apă dulce și sunt de acord cu organizațiile non-profit de mediu că Directiva Cadru Apă a UE (DCA) este adecvată scopului și că a contribuit la protejarea și refacerea apelor noastre, pentru economie și societate. Consultați răspunsul meu detaliat cu privire la motivele pentru care DCA este eficace, eficientă, relevantă, coerentă și aduce valoare adăugată în caseta pentru comentarii a părții a II-a a sondajului.

 

În calitate de cetățean preocupat de mediu, mă opun schimbării DCA și doresc să văd că standardele ridicate ale acesteia sunt respectate și atinse în întreaga Europă. În prezent, statele membre fac prea puțin pentru a pune în aplicare DCA. Acest lucru devine evident odată cu planurile de gestionare a bazinelor hidrografice, în cea mai mare măsură ineficiente, dar și prin alocarea insuficientă a fondurilor și utilizarea excesivă a diferitelor tipuri de excepții prevăzute în DCA. DCA trebuie implementată complet de către statele membre și sancțiunile din partea Comisiei Europene trebuie intensificate.

 

 

 

 

 

 Partea a II-a - Chestionar pentru experții interesați

 

1. Cât de eficace a fost aplicarea directivelor menționate mai sus în atingerea următoarelor obiective?

  • Prevenirea deteriorării stării apelor: Destul de eficace
  • Protejarea și ameliorarea ecosistemelor acvatice: Destul de eficace
  • Reducerea poluării chimice a apelor de suprafață: Foarte eficace
  • Reducerea poluării cu nutrienți a apelor de suprafață: Puțin eficace
  • Reducerea poluării chimice a apelor subterane: Foarte eficace
  • Reducerea poluării cu nutrienți a apelor subterane: Puțin eficace
  • Protejarea corpurilor de apă subterane împotriva epuizării: Puțin eficace
  • Promovarea utilizării durabile a apei: Puțin eficace
  • Îmbunătățirea condițiilor hidromorfologice ale apelor de suprafață: Puțin eficace
  • Contribuția la protecția apelor marine și de coastă: Puțin eficace
  • Asigurarea unui număr suficient de măsuri și de investiții în infrastructură: Puțin eficace
  • Reducerea costului de producere a apei potabile: Destul de eficace
  • Atenuarea efectelor secetei: Destul de eficace
  • Gestionarea riscului de inundații: Destul de eficace
  • Contribuția la asigurarea unor rezerve suficiente de apă de bună calitate: Destul de eficace

 

Motivația noastră

Eficacitatea legislației merge mână în mână cu modul în care aceasta a fost pusă în aplicare. Acolo unde s-a implementat o combinație de măsuri (cum ar fi interzicerea substanțelor chimice periculoase în scopul reducerii poluării chimice), legislația a avut o eficacitate moderată sau ridicată. Sunt necesare însă măsuri mai eficace pentru ca și celelalte obiective să fie atinse, cum ar fi reducerea poluării cu nutrienți din agricultură.

 

3. Potrivit cunoștințelor pe care le dețineți, în țara dumneavoastră se aplică toate cerințele directivelor și se asigură efectiv respectarea lor?

Nu

 

-Planurile de management al bazinelor hidrografice (PMBH) și programe de măsuri (PM) asociate, lipsite de eficacitate și măsuri adecvate rentabile de tratare a principalelor presiuni (deseori lipsind măsurile de bază care reglementează aspecte specifice ale politicii în domeniul apei (ex. nitrați); deseori, măsurile sunt prea vagi și nu sunt adaptate presiunilor sau au caracter voluntar

-Monitorizare neadecvată și metode necorespunzătoare de evaluare și clasificare a stării corpurilor de apă. Există incertitudini în legătură cu starea și motivele eșecului; ex. o presiune sau o deteriorare a stării apei trece neobservată

-PMBH și PM sunt adoptate fără a fi susținute de o finanțare suficientă din bugetele naționale în scopul implementării măsurilor de control, iar planurile de atragere a finanțării comunitare nu sunt elaborate, la fel cum nu există nici modalități de a obliga consumatorii de apă să contribuie la recuperarea costurilor pentru utilizarea apei sau la îndepărtarea poluării din sursele cele mai importante, cum ar fi agricultura. Beneficiile socio-economice și de mediu generate de îmbunătățirea stării apei nu sunt recunoscute

-În anumite țări, legislația națională împiedică revizuirea și modificarea autorizațiilor existente, de ex. pentru hidroenergie și aducțiunea apei și, astfel nu sunt conforme cu obiectivele DCA

-Utilizare excesivă sau greșită a diferitelor tipuri de derogări. Justificările prezentate pentru aceste derogări sunt deseori inadecvate și nu este clar dacă măsurile sunt luate în scopul progresului atingerii obiectivelor; uneori, se aplică derogări generale pentru anumite sectoare (ex. gestionarea inundațiilor)

-Lipsa transparenței și neasigurarea participării corespunzătoare a publicului. Procesul de decizie în domeniul gestionării apei, inclusiv procesele PMBH este lipsit de transparență, iar uneori nu este clar cum sunt luate deciziile și cum sunt integrate perspectivele factorilor interesați.

 

Motivația noastră

Multe guverne nu au implementat încă toate cerințele. Măsurile voluntare selectate sunt lipsite de eficacitate, spre exemplu, în rezolvarea problemei poluării din agricultură, sau nu a fost alocată finanțare pentru punerea lor în aplicare. Multe guverne au abuzat de mecanismul de flexibilitate prevăzut în DCA și au permis reducerea obiectivelor și, de asemenea, perioade mai lungi pentru recuperarea sănătății râurilor, lacurilor și acviferelor noastre. În plus, poluatorii nu au fost obligați să plătească pentru remedierea prejudiciilor pe care le-au cauzat mediului nostru acvatic.

 

4. În conformitate cu Directiva-cadru privind apa, un corp de apă este considerat a fi în stare bună numai dacă toate elementele relevante de calitate sunt în stare bună și când sunt îndeplinite standardele de calitate corespunzătoare pentru starea bună (principiul „totul sau nimic”). În ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații?

 

  • Principiul „totul sau nimic” asigură faptul că metodele folosite în țara dumneavoastră pentru evaluarea stării ecologice țin seama în mod adecvat de toate presiunile relevante: Sunt de acord în mare măsură
  • Abordarea „totul sau nimic” are ca rezultat o imagine clară a aspectelor care necesită îmbunătățiri: Sunt de acord în mare măsură
  • Analiza rezultatelor evaluării conform principiului „totul sau nimic” permite o prioritizare adecvată a măsurilor: Sunt de acord în mare măsură
  • Ar fi mai ușor să explicăm publicului progresele înregistrate dacă starea oficială publicată nu ar trebui să se bazeze pe principiul „totul sau nimic”: Nu sunt de acord
  • Abordarea „totul sau nimic” a clasificării încurajează statele membre să se concentreze mai degrabă asupra îmbunătățirii corpurilor de apă care sunt aproape de a atinge o stare bună decât asupra celor care se află în cea mai gravă stare: Nu sunt de acord
  • Ar fi util să se analizeze modul în care se poate completa evaluarea „totul sau nimic” cu detalii privind progresele înregistrate în ceea ce privește starea ecologică: Nu sunt de acord
  • Renunțarea la evaluarea bazată pe principiul „totul sau nimic” ar implica riscul de a pierde din vedere problemele nerezolvate: Sunt de acord într-o oarecare măsură

 

Motivația noastră

Principiul „one-out-all-out” (ieșirea unuia, ieșirea tuturor) este un principiu important al DCA care înseamnă că dacă, spre exemplu, starea peștilor este sub standard, un râu sau un lac nu poate fi considerat sănătos, chiar și atunci când calitatea apei sale s-a ameliorat. Cu toate acestea, autoritățile pot comunica progresul pe care îl obțin în soluționarea problemei poluării chimice în respectivul râu sau lac, iar acest principiu științific nu le împiedică să justifice măsurile ci, mai degrabă, asigură că este abordat întreg spectrul de probleme în legătură cu apa. Acest principiu recunoaște faptul că ecosistemele de apă dulce au la bază relații complexe, interconectate și interdependențe între specii și procese fizice și include și principiul prudenței în fața incertitudinilor legate de modul în care aceste rețele complexe de interacțiuni și interdependențe funcționează.  

 

17. Sunteți de părere că în țara dumneavoastră se aplică principiul privind recuperarea costurilor (articolul 9 din Directiva-cadru privind apa)?

Nu

 

Dacă ați răspuns „Nu” sau „Într-o oarecare măsură”, vă rugăm să explicați:

Deși marea majoritate a statelor membre au introdus sau și-au modificat mecanismele de stabilire a tarifelor pentru apă pentru a îndeplini cerințele DCA, stabilirea corespunzătoare a acestor tarife rămâne o provocare majoră la nivelul UE:

- Tarifele pentru apă nu au fost pe deplin și în mod corespunzător implementate în toate sectoarele, ci sunt mai degrabă limitate la epurarea apelor uzate și aprovizionarea cu apă potabilă.

- Tarifele nu reflectă costurile reale, iar costurile de mediu și/sau ale resurselor sunt rareori integrate în sistemul de tarifare. Deseori, costurile de mediu și ale resurselor nici măcar nu sunt calculate.

- Unele mecanisme au caracter selectiv și exclud anumiți consumatori și poluatori importanți, iar disparitățile între contribuțiile diferiților consumatori de apă sunt uriașe, gospodăriile ajungând de cele mai multe ori să suporte cea mai mare povară plătind mult mai mult decât operatorii din agricultură și/sau industriali.

 

Motivația noastră

Legislația impune țărilor să oblige poluatorii să plătească pentru măsurile luate în scopul remedierii problemelor pe care chiar ei le-au cauzat. Cu toate acestea, acest lucru nu s-a întâmplat încă, iar anumite guverne au ales să încarce facturile la apă mai degrabă decât să introducă instrumente economice adecvate prin care, spre exemplu, exploatațiile agricole la scară industrială care poluează apa să fie obligate să plătească.

 

24. Având în vedere obiectivele și beneficiile Directivei-cadru privind apa, există dovezi că directiva a impus o sarcină administrativă disproporționată asupra autorităților (naționale, regionale sau locale), a operatorilor economici (de exemplu, industrii, companii de apă), a cetățenilor sau a altor părți?

Nu

 

Motivația noastră

Măsurile de recuperare a sănătății mediului acvatic au un preț. Cu toate acestea, beneficiile pe care râurile, lacurile și zonele umede sănătoase ni le oferă depășesc cu mult aceste costuri. Sectoarele economice responsabile de presiunile exercitate asupra apelor noastre trebuie să implementeze măsuri de tratare a acestor probleme. Nu există dovezi că DCA a impus obligații disproporționate. Mai mult, DCA prevede mai multe mecanisme legale pentru a se asigura că nu sunt luate măsuri atunci când acestea sunt prea costisitoare sau impun o povară prea mare actorilor din domeniu, ex. producătorii de hidroenergie.

 

34. Credeți că punerea în aplicare a Directivei-cadru privind apa, a Directivei privind standardele de calitate a mediului, a Directivei privind apele subterane și a Directivei privind inundațiile a îmbunătățit aprecierea oamenilor cu privire la importanța bunei calități a apei, din motive de mediu și sănătate umană, și la cum poate fi obținută aceasta?

Într-o oarecare măsură

 

Dacă ați răspuns „Nu” sau „Într-o oarecare măsură”, vă rugăm să explicați:

DCA a stabilit un număr de obligații relevante care, dacă sunt implementate în mod corespunzător, pot îmbunătăți nivelul de înțelegere și apreciere de către public a importanței apei și sprijini atingerea obiectivelor promovate de DCA. Cu toate acestea, în ciuda anumite exemple pozitive, cerințele privind participarea publicului prevăzute în DCA nu au fost încă implementate pe deplin.  Drept urmare, oportunitățile de comunicare corespunzătoare a beneficiilor unor ecosisteme de apă dulce sănătoase, de implicare a oamenilor în implementarea unei directive cadru ambiționase și de stimulare a susținerii societății/comunității au fost doar rareori valorificate. 

 

Motivația noastră

Datorită obligațiilor prevăzute în legislația UE, știm acum mult mai mult despre starea mediului nostru acvatic, problemele ce trebuie rezolvate. Știm, de asemenea, mai mult și despre situațiile în care refacerea luncilor s-a realizat cu succes în scopul diminuării daunelor cauzate de inundații sau în care barajele au fost îndepărtate pentru a permite peștilor să migreze din nou.  DCA obligă guvernele și să consulte și implice cetățenii în procesul decizional cu privire la viitorul râurilor, lacurilor și coastelor din regiunile lor. Cu toate acestea, guvernele nu au reușit să aprecieze în mod corespunzător valoarea apei și a ecosistemelor sănătoase, care sunt în continuare percepute în mod major doar ca surse de apă și putere. Beneficiile critice, cum ar fi culturile de pești de apă dulce, protecția naturală a localităților împotriva inundațiilor și fluxurile de sedimente care menține deltele lumii deasupra nivelurilor în creștere ale mărilor, sunt deseori trecute cu vederea.

 

37. Există aspecte ale Directivei-cadru privind apa, ale Directivei privind standardele de calitate a mediului, ale Directivei privind apele subterane și ale Directivei privind inundațiile care în prezent sunt perimate în ceea ce privește obținerea unei stări bune sau reducerea riscului de inundații?

  • Directiva-cadru privind apa: Nu
  • Directiva privind apele subterane: Nu
  • Directiva privind standardele de calitate a mediului: Nu
  • Directiva privind inundațiile: Nu

 

Motivația noastră

Obligațiile prevăzute în legislație își păstrează relevanța în fața presiunilor în continuă creșterea asupra mediului nostru acvatic, cererii din ce în ce mai mare de apă, precum și frecvenței și intensității din ce în ce mai accentuate a inundațiilor și secetelor. Legislația UE în domeniul apei este suficient de flexibilă pentru a trata circumstanțele în continuă schimbare, inclusiv schimbările climatice sau noile evoluții tehnologice și economice.

 

38. Dispozițiile Directivei-cadru privind apa referitoare la evaluarea stării ecologice contribuie suficient la diferențierea efectelor schimbărilor climatice față de alte efecte?

Da, întru totul

 

Motivația noastră

DCA obligă statele membre să evalueze presiunile asupra propriului mediu acvatic. Efectele schimbărilor climatice trebuie privite drept o presiune suplimentară și trebuie integrate în mod corespunzător în planificarea managementului bazinelor hidrografice ale țărilor. Acest raport între schimbările climatice și celelalte presiuni poate fi abordat cu succes prin definirea atentă a „stării ecologice”. Mai mult, procesul de planificare flexibil prevăzut de DCA este bine adaptat pentru gestionarea impactului schimbărilor climatice.

 

42. Dispozițiile Directivei-cadru privind apa și ale Directivei privind apele subterane sunt suficiente pentru a proteja corpurile de apă subterană împotriva evoluțiilor tehnologice cum ar fi fracturarea hidraulică?

Da

 

Motivația noastră

DCA și Directiva privind apele subterane derivată din aceasta pot trata presiunile emergente exercitate de cele mai recente evoluții ale tehnologiei datorită includerii în DCA a principiului precauției și a obligației de a aborda toate presiunile asupra mediului acvatic  - în ceea ce privește atât evaluarea, cât și adoptarea unei combinații relevante de măsuri menite să trateze respectivele presiuni. Aici este inclusă fragmentarea care are două posibile implicații pentru apa subterană: asigurarea apei care este necesară pentru fluidul de injecție și defularea apei (evacuarea apei uzate), odată ce apa a fost folosită. Deversările directe de poluanți în apa subterană (cum ar fi injectarea apei uzate rezultate din fracturarea hidraulică) sunt interzise prin DCA. Alături de alte acte normative UE (ex. Directiva EIM, Directivele „Păsări” și „Habitate”, Directiva privind deșeurile din minerit, Regulamentul REACH, Regulamentul CLP, Directiva privind răspunderea pentru mediu), fracturarea poate fi reglementată, de la planificare și implicarea publicului în procesul decizional la tratarea impactului asupra mediului între diferitele state membre și încetarea activităților.

46. În opinia dumneavoastră, ce nivel de coerență internă prezintă Directivacadru privind apa, Directiva privind standardele de calitate a mediului, Directi va privind apele subterane și Directiva privind inundațiile?

Coerență internă deplină

 

Motivația noastră

Asigurarea unui nivel superior de coerență în cadrul politicii UE în domeniul apei a fost motivul cheie pentru adoptarea DCA. Presiunile majore la care este supus acest domeniu sunt în prezent tratate în limitele unui cadru comun de reglementare, iar legislația UE în domeniul apei este coerentă, cu condiția coordonării termenelor limită și a sarcinilor specifice, cum ar fi participarea publicului.

 

49. În opinia dumneavoastră, cadrul juridic creat de acțiunile colective prevăzute în Directiva-cadru privind apa, în Directiva privind standardele de calitate a mediului, în Directiva privind apele subterane și în Directiva privind inundațiile este coerent cu următoarele domenii de politică de mediu/sectoriale?

  • Strategia UE privind infrastructura ecologică: Pe deplin coerent
  • Politica privind biodiversitatea: Pe deplin coerent
  • Politica privind produsele chimice: Pe deplin coerent
  • Politica privind protecția mediului marin: Pe deplin coerent
  • Politica privind adaptarea la schimbările climatice și atenuarea efectelor acestora: Parțial coerent
  • Politica privind emisiile industriale: Pe deplin coerent
  • Politicile privind calitatea aerului: Pe deplin coerent
  • Politicile privind deșeurile: Pe deplin coerent
  • Utilizarea eficientă a resurselor: Pe deplin coerent
  • Responsabilitatea privind mediul: Pe deplin coerent
  • Infracțiunile împotriva mediului: Pe deplin coerent
  • Politica în domeniul transportului: Incoerent
  • Protecția sănătății: Pe deplin coerent
  • Politicile agricole: Incoerent
  • Cercetarea și inovarea: Pe deplin coerent
  • Finanțarea Life+ : Pe deplin coerent
  • Politica regională: Parțial coerent
  • Politica privind protecția civilă: Pe deplin coerent
  • Altele: energie: Incoerent

 

Dacă ați răspuns „Altele”, vă rugăm să specificați:

 

Multe active normative comunitare și politici UE în domeniul mediului susțin și sunt susținute de DCA și directivele derivate din aceasta. Cu toate acestea, lipsa de integrare și coerență a politicilor cu alte politici sectoriale (din care cele mai importante sunt în domeniul agriculturii, transportului și energiei) subminează obiectivele acquis-ului comunitar în domeniul apei. Trebuie accentuat faptul că acest cadru legal comunitar pentru gestionarea durabilă a apei nu este cauza acestei lipse de coerență - analizele arată că lipsa integrării preocupărilor legate de apă în alte domenii de politică este cauza principală pentru implementarea defectuoasă a legislației UE în domeniul apei care se reflectă la diferite niveluri. Spre exemplu, lipsa coordonării și incoerența politicilor se resimt în țările care nu valorifică oportunitățile de implementare a măsurilor prevăzute de DCA eligibile pentru finanțare prin mecanismele financiare ale UE (mai ales fondurile aferente Politicii de Coeziune și finanțarea prin Politica Agricolă Comună), ci optează pentru măsuri de finanțare care subminează implementarea DCA (ex. soluții tehnice pentru gestionarea inundațiilor, navigație, irigații și drenarea solului). De asemenea, coordonarea lipsită de eficacitate între diferitele autorități și departamente guvernamentale conduce la o lipsă de coordonare între implementarea politicilor în domeniul apei și a altor politici sectoriale, cum ar fi în domeniile agricultură, energie și transport. Acest lucru se traduce și în lipsa de aliniere a proceselor de planificare a investițiilor (ex. programele de dezvoltare rurală sunt elaborate necorelat cu PMBH) sau în diferențele majore între ceea ce diferitele departamente consideră a fi un proces durabil de gestionare a apei (ex. diferențe între modul în care departamentele responsabile de mediu și agricultură înțeleg conceptul de „economisire a apei”).

 

Motivația noastră

DCA este aliniată cu legislația de mediu și susține atingerea obiectivelor de politică, spre exemplu stoparea pierderii biodiversității. Îndeplinirea obiectivelor DCA a fost subminată considerabil de practicile nesustenabile promovate în cadrul altor politici sectoriale ale UE, în special în domeniile agricultură, energie și transport, iar obiectivele privind protecția apei trebuie integrate în aceste politici sectoriale.

 

51. Care este valoarea suplimentară a adoptării acestui act legislativ la nivelul UE în comparație cu ceea ce s-ar putea obține prin legislația de la nivel național /regional?

Directiva-cadru privind apa: Valoare adăugată importantă

Directiva privind apele subterane: Valoare adăugată importantă

Directiva privind standardele de calitate a mediului: Valoare adăugată importantă

Directiva privind inundațiile: Valoare adăugată importantă

 

Motivația noastră

DCA a fost factorul determinant pentru elaborarea unei legislații mai stricte și mai ambițioase cu privire la protejarea ecosistemelor de apă dulce. Aceasta a condus în plus și la ameliorarea cooperării și protecției transfrontaliere a fluviilor care străbat mai multe țări UE, cum ar fi Dunărea și Rinul. De asemenea, DCA a contribuit la stabilirea unor condiții de concurență echitabile pentru companiile care activează pe piața unică a UE.

 

Întrebări finale

 

Dacă doriți să aduceți o completare la oricare dintre răspunsurile date sau dacă doriți să adăugați observații sau informații cu privire la orice alte aspecte relevante pentru verificarea adecvării, vă rugăm să faceți acest lucru în caseta de mai jos.

 

Ecosistemele sănătoase de apă dulce sunt importante pentru mine. Sunt destul de familiarizat cu DCA și sunt de acord cu ONG-urile de mediu că este adecvată scopului și obiectivele sale ambițioase sunt justificate:

- Abordarea prevăzută în DCA este adecvată pentru a preveni deteriorarea, a reface ecosistemele de apă dulce și pentru a asigura aprovizionarea cu apă curată a tuturor consumatorilor legitimi de apă. DCA a dus la adoptarea unor legi naționale mai stricte privind protecția apei, iar acțiunea la nivelul UE este justificată, de asemenea, deoarece ecosistemele de apă dulce nu țin cont de granițe. DCA este suficient de flexibilă pentru a răspunde preocupărilor socio-economice, structurilor de guvernare, preferințelor culturale locale și tradițiilor.

- DCA rămâne relevantă privind abordarea diverselor presiuni cu care se confruntă apele UE și a diferitelor provocări sociale și economice legate de apă (inclusiv schimbările climatice și noile dezvoltări tehnologice, cum ar fi fracturarea hidraulică). Descrierea stării de sănătate a ecosistemului cu principiul "one-out-all-out" al DCA este esențială, la fel ca utilizarea principiului "poluatorul/ utilizatorul plătește" pentru a stabili prețul potrivit pentru utilizarea apei.

- Acolo unde a fost pusă în aplicare corect, DCA s-a dovedit a fi eficientă privind protejarea ecosistemelor de apă dulce și refacerea lor. Starea precară actuală a apelor din UE nu este rezultatul prevederilor legale ale DCA ci este cauzată de lipsa de ambiție și voința politică a guvernelor de a aborda principalele presiuni asupra apelor.

- Pe lângă protejarea naturii, DCA a adus plusvaloare economiei și a generat beneficii sociale suplimentare (de ex. scutirea costurilor pentru tratarea apei, prevenirea pierderilor economice cauzate de secetă și inundații, beneficii pentru sănătate).

- DCA este coerentă cu alte legi UE privind mediul și sprijină obiectivele legate de dezvoltarea economică a UE. Totuși, realizarea obiectivelor DCA a fost subminată semnificativ de practicile nesustenabile promovate în cadrul politicilor sectoriale ale UE (agricultura, energia, transporturile).

Fac apel la Comisie și la statele membre să nu modifice DCA, ci să îmbunătățească aplicarea acesteia, inclusiv prin integrarea obiectivelor de protecție a apelor în alte politici sectoriale (agricultura, energia, transportul, gestionarea inundațiilor).

Acționează acum

Acționează

 
Accept politica de confidențialitate*
Sunt de acord cu politica de confidențialitate de mai sus. Datele mele vor fi stocate pe durata acestei campanii. Sunt conștient de faptul că datele mele vor fi transferate și gestionate de Comisia Europeană pentru consultarea publică. Permit Comisiei Europene să-mi publice anonim răspunsul.
Citește răspunsurile care vor fi trimise către Comisia Europeană în numele tău
Te rugăm să completezi toate câmpurile
Te rugăm să îți verifici adresa de email
Ai participat deja
Te rugăm să accepți politica de confidențialitate
A apărut o eroare. Te rugăm să dai  refresh sau să încerci din nou mai târziu
*Câmp obligatoriu
 
177.263 de oameni și-au exprimat părerea. Ajută-ne să atingem ținta de 200.000 cetățeni!

Triplează-ți impactul!

Îți mulțumim că ai participat la această acțiune pentru protejarea apei!

Ajută-ne să răspândim informațiile.

Spune-le prietenilor să se alăture.
PS: Nu uita să îți verifici emailul și să confirmi abonarea la newsletter.